YOFF 121 si VAYO 054

Duminica am avut o vreme foarte frumoasa asa ca am mers cu grupul de tineri de la cursul de fotografie digitala la Racos. Am luat si statia radio (TS 450S- 100W) si pilonul cu cele doua antene inverted "V" pentru 7, 14 si 21 MHz. Odata ajunsi acolo am parcat masina pe latura de sud a conului vulcanului principal, iar mai jos de noi era al doilea crater cu lacul vulcanic. La ora 8,06 am inceput deja traficul radio in 7 MHz si multe statii care ne asteptau in frecventa au lucrat cu noi. Italienii erau interesati de vulcan, cei din Polonia si Germania de zona YOFF 121.
Am lucrat cu indicativul special YP1WFF/p si am facut 125 de lagaturi radio cu statii din 2 continente. Traficul a fost greu deoarece era si concursul WAG care, desi avea indicatii clare de lucru in anumite portiuni ale benzilor radio, multi radioamatori straini din Europa strigau in afara acestor zone, inclusiv pe 7,144 MHz, 14,144 si 14,244 MHz.
Operator la YP1WFF/p a fost YO6CUF-Cezar. Tot din acest amplasament a lucrat si YO6EZ/p. Am facut multe fotografii la vulcan si am ramas impresionati de frumusetea acestor locuri, unde peretii de peste 100 m inaltime prezentau cum arata muntele dupa eruptiile repetate care au fost acolo cu cateva mii de ani in urma.

In crater se vede vechea exploatare de zgura vulcanica rosie, Zona centrala a craterului (hornul pe unde a iesit lava) nu a fost excavat si a ramas ca un munte in mijlocul acestui desert "martian".
In partea sudica a acestui crater se afla o alta zona vulcanica, pe unde conul principal s-a rupt si a aparut o noua cale de scurgere a lavei. Aici se afla o mare cariera de bazalt si un frumos lac vulcanic in care soarele isi trimite razele cu putere. Apa nu e poluata si e foarte curata.
Sper ca imaginile prezentate sa va faca sa mergeti si dumneavoastra acolo ca sa vedeti aceste minunate locuri unicat in Romania.

Nu am ratat ocazia de a lua si a pune in colectia noastra de la YO6KNX mai multe roci vulcanice (bazalt, cremene, bombe vulcanice, zgura rosie de lava si zgura cenusie de la suprafata lavei ce se scurgea). Ele vor sta alaturi de alte roci rare recoltate din muntii batrani ai Macinului.
Pe la ora 15,30 am plecat din zona si am coborat la Racos unde am vizitat si Castelul medieval Bethlen aflat in reconstructie. Ghidul ne-a spus ca are o vechime de peste 400 de ani si s-au renovat pana acum 3 turnuri si zidurile exterioare spre parc, iar acum se lucreaza la casa principala si magaziile din interior.

Dupa ora 16 am parasit zona si ne-am intors acasa.  Urmatoarea  deplasare sper sa o facem in luna Noiembrie la rezervatia "Padurea Bogata". 73 si 44. Cezar.
Mai jos alte fotografii facute la Racos.

EXPEDITIE NOUA IN YOFF 121-DEALURILE HOMORODULUI

Duminica, 21 octombrie 2012 vom face o excursie la Racos la rezerevatia naturala din aceasta zona (YOFF 121) unde vom avea ocazia sa vedem vestitele exploatari de bazalt si vulcanul de la Racos.

Va fi un grup de circa 20 de persoane care participa la o practica foto digital si cativa radioamatori .  Se vor face foarte multe fotografii si separat, trafic radio in unde scurte in benzile de 7, 14 si 21 MHz.
Vom folosi ca de obicei o antena inverted V pentru 7 si 21 MHz, si o alta pentru 14 MHz, un transceiver TS 450 S de 100W, cu antena tuner, alimentare din grup generator de 650VA pe benzina si acumulatori 12V 66A.

Vom ajunge la Racos in jurul orei 10,30 ora Romaniei si vom sta pana pe la ora 15.  Pentru statiile YO vom fi activi la inceput in 7 MHz, urmand ca mai tarziu sa trecem in 14 si 21 MHz. Vom folosi un calculator portabil si un modem router Vodafone pentru a ne semnala prezenta in benzile unde lucram .

SCURT INDRUMAR PENTRU RADIOAMATORII RECEPTORI

SCURT INDRUMAR PENTRU RADIOAMATORII RECEPTORI

de YO6CUF-COATU CEZAR ALEXANDRU

Regulamentul de radiocomunicaţii pentru serviciul de amator din România

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 – Prezentul Regulament stabileşte normele tehnice, administrative şi de exploatare obligatorii privind construirea, instalarea, experimentarea şi folosirea staţiilor de amator, autorizarea radioamatorilor şi regulile după care aceştia îşi desfăşoară activitatea din punct de vedere al radiocomunicaţiilor.

....................................................................................................................................

CAPITOLUL II

STAŢII DE RADIOAMATORI

SECŢIUNEA 1

CATEGORII DE STAŢII

Art. 3 – (1) În funcţie de natura activităţii şi de dotarea tehnică, staţiile de radioamator se împart în:

staţii de recepţie;

staţii de emisie–recepţie.

(2) Staţiile de recepţie activează exclusiv în domeniul recepţiei şi pot avea în dotare unul sau mai multe receptoare de trafic prevăzute cu benzi de frecvenţe pentru radioamatori, antene, dispozitive de adaptare, fidere, precum şi instalaţii anexe, aparate de măsură şi de laborator, instrumente şi materiale necesare acestei activităţi.

(3) Staţiile de emisie–recepţie activează atât în domeniul recepţiei, cât şi în cel al emisiei şi pot avea în dotare unul sau mai multe receptoare de trafic prevăzute cu benzi de frecvenţe pentru radioamatori, unul sau mai multe emiţătoare construite pentru a lucra în benzile de frecvenţe pentru radioamatori, transceivere, antene conectate direct sau prin intermediul unei linii de semnal la echipamente de emisie nu neapărat dispuse în acelaşi amplasament cu acestea, dispozitive de adaptare, fidere, precum şi instalaţii anexe, aparate de măsură şi de laborator, instrumente şi materiale necesare acestei activităţi.

..............................................................................................................................................................

Art. 7 – Utilizarea staţiilor de radioamator de recepţie este liberă; pentru utilizarea staţiilor de radioamator de emisie-recepţie se vor respecta prevederile prezentului Regulament.

..............................................................................................................................................................

SECŢIUNEA 3

NORME DE EXPLOATARE

Art. 12 – (1) Staţiile de radioamator de emisie-recepţie din România sunt identificate prin indicative de apel formate din literele YO, YP, YQ sau YR oricare dintre ele reprezentând prefixul atribuit pe plan internaţional României, o cifră, indicând zona în care funcţionează staţia şi un grup de una, două sau trei litere, caracteristice fiecărei staţii, după cum urmează:

două sau trei litere pentru staţiile de emisie-recepţie individuale (prima literă neputând fi litera K);

trei litere pentru staţiile de emisie-recepţie de radioclub (prima literă fiind K);

una, două, trei sau mai multe cifre şi/sau litere pentru indicative speciale, balize şi repetoare.

(2) Zonele indicativelor de apel din România precizate la alin. (1) sunt următoarele:

Zona 2 : judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş;

Zona 3 : municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov;

Zona 4 : judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea;

Zona 5 : judeţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj;

Zona 6 : judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu;

Zona 7 : judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea;

Zona 8 : judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui;

Zona 9 : judeţele Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman.

Am inceput cu cateva extrase din regulamentul radioamatorilor romani pentru a putea defini mai bine ce inseamna sa fii un radioamator de receptie.

In anul 1979 cand am cunoscut acest hobby m-am prezentat la Radioclubul municipal Bucuresti (eram student in Bucuresti) si m-am inscris la cursurile de initiere in radioamatorism tinute de regretatul ing. Vasile Ciobanita. Pe atunci era obligatoriu ca sa ai un stagiu de minim 6 luni sau chiar 1 an ca radioamator receptor ca sa poti fi recomandat de cel putin 2 radioamatori sa participi la examenul de autorizare ca radioamator de emisie receptie clasa a V-a (UUS) sau clasa a III-a (US). Trebuia sa ai un log cu cat mai multe legaturi radio receptionate si ceva QSL-uri primite din YO si strainatate.

Am primit un indicativ care era format din combinatia urmatoare:

YO3-200.236/BU. Primele doua litere reprezinta prefixul normal pentru statiile de radioamatori din Romania. Cifra 3 reprezinta zona din tara atribuita Municipiului Bucuresti. Cifrele reprezinta ca eram radioamatorul de receptie cu combinatia 200236. Bara de fractie de dupa numar separa prescurtarea de judet (in cazul acesta BU-Bucuresti.). La alte judete erau indicative de genul YO9-9012/PH , adica o statie de radioamator de receptie din zona(districtul) 9, judetul PH-Prahova.

Azi cererea de a primi un indicativ de receptie se poate face la FRR si de acolo primesti un certificat cu noul indicativ de receptor.

Receptiile facute vor ajuta mult in viitor la activitatea de trafic ca radioamator de emi sie -receptie, deoarece ascultand cu atentie benzile, inveti sa cunosti tarile de unde lucreaza anumiti radioamatori dupa indicativul folosit. Un ajutor bun este harta entitatilor DXCC ce se gaseste la adresa: http://www.hamradio.ro/redirect.asp?id=12&type=dw

Exista azi o modalitate mai simpla si mai eficienta de a face receptii radio de calitate si la mare distanta folosind pentru inceput un calculator. Pe internet alegem o adresa SDR convenabila si acolo putem receptiona statiile care fac trafic radio.

De exemplu, poti urmarii Buletinul de informatii al Federatiei Romane de Radioamatorism in fiecare miercuri de la ora 19 pe fecventa de 3705 Khz folosind link-ul

http://websdr.yo3ggx.ro:8765/ . Daca vrei sa faci receptii ale unor statii din strainatate poti alege din link-ul urmator zona http://www.websdr.org/

Eu folosesc curent pentru a verifica propagarea si a-mi asculta vocea cand dau apel urmatoarele link-uri:

http://susanne.esrac.ele.tue.nl/

http://sk4ko-websdr.no-ip.org:8901/

http://websdr.ewi.utwente.nl:8901/

Daca vreau sa receptionez americani merg pe link-ul http://w4ax.com/ si ascult.

Acest cuvant pe care l-am subliniat este foarte important. O regula de aur in radioamatorism este sa asculti bine banda inainte de a trece la emisie, respectiv asculta toate datele transmise de corespondentul care cheama in banda in legatura radio cu alta statie aflata inaintea ta in QSO. Asa poti sa scurtezi mult viitoarea legatura doar transmitand numele si controlul tau pentru corespondent si nu mai e nevoie sa ceri informatii suplimentare care deja au fost poate anuntate un QSO mai inainte.

O legatura valabila pentru o receptie completa trebuie sa contina indicativul statiei de baza care cheama, numele operatorului si localitatea de unde emite, respectiv indicativul statiei care raspunde, numele si localitatea de unde lucreaza. De asemenea trebuie sa notam in log controalele RS (T) pe care la dam celor doi corespondenti, deoarece aceste date confirma ca intradevar am facut receptia.

In log vom nota si data, ora si minutul la care s-a facut receptia, banda in care se face receptia si modul de lucru (CW-telegrafie, SSB-fonie banda laterala unica, FM-fonie modulatie in frecventa, RTTY sau PSK 31 pentru moduri digitale).

Apoi vom trimite QSL-ul , acel mic document ce confirma ca am facut receptia. QSL-ul poate fi tip carte postala ilustrata pe care este trecut indicativul de receptor, numele si prenumele , localitatea, judetul si eventual adresa de corespondenta + caseta tehnica clasica pentru transmiterea datelor legaturii receptionate. QSL-ul seamana cu cel de la radioamatorii de emisie.

To radio :	Data	Time UTC	Mode	Band Mhz	RST	QTH	Operator

QSO with:	RST	QTH	Operator	Info

PSE QSL 73!

Dar daca ne grabim ca sa obtinem confirmarea unor receptii putem folosii sistemul electronic e-QSL. E usor de facut un cont acolo si de trimis in ADIF logurile electronice cu receptiile facute. Logul electronic cel mai simplu pe care-l folosesc eu si este gratuit este UCX si se poate descarca de la adresa: http://www.ucxlog.org/

Mai recomand descarcarea unui program de inregistrare audio a receptiilor de pe SDR pentru a avea si probe de receptie.

Fisierele audio se salveaza in mp3. Cu el se poate inregistra un QTC, traficul in concurs, statii rare auzite in diverse expeditii.

Cam asa arata ecranul unui calculator pe un receptor SDR si cu acest program pe inregistrare.

Cand vom avea posibilitatea, trecem la pasul al doilea: achizitionarea unui receptor de trafic radio multiband industrial. Din pacate insa, pretul este mare si e mai preferabil sa se cumpere un RX second hand . Sau sa asteptati obtinerea autorizatiei de emisie-receptie si sa va luati apoi un transceiver bun ( recomand ICOM sau Kenwood care au receptia foarte buna).

In ultimul rand vreau sa spun ca tehnica de lucru a unui radioamator se bazeaza si pe informatii obtinute de pe internet. Accesand unele link-uri dedicate activitatilor de radioamatori puteti afla din timp ce expeditii sunt in lume ca o noua tara DXCC, activitati ecologiste din programul WFF (YOFF)http://wff-yo.blogspot.ro/ , programul SOTA http://sota-romania.blogspot.ro/ (Varfuri de munte), programul de diplome al A.R.E.R. (Asociatia Radioamatorilor Ecologisti din Romania)http://arerromania.blogspot.ro/ , programul de lucru cetati si castele din Romania si strainatate http://www.wcagroup.org/ENG/wcw.html si http://rohist.webs.com/, calendarul competitional YO si strain http://www.radioamator.ro/contest/ si http://www.sk3bg.se/contest/

. Traficul radio se poate monitoriza rapid cautand pe link-urile speciale http://www.sk6aw.net/cluster/?wff=only , http://www.radioamator.ro/yocluster/index.php, http://www.dxsummit.fi/DxSpots.aspx si http://www.dxwatch.com/

Mult succes.

YO6CUF-Cezar

YO6CUF la Cetatea Codlea cu ICOM 703 ( 10 W) QRP si antena telescopica, pe acumulator 12v 7Ah.